Romantismul, dincolo de Eminescu. Romantismul apare la sfărșitul secolului 18, în Germania, Franța și Anglia, ca o reacție rebelă asupra clascismului, care domninase scena literară de până atunci. Dacă clasicismul se definea prin perfecțiunea formală, generată de legile armoniei, echilibrului, dar și prin puritatea genurilor și speciilor, romantismul impune o atitudine general umană definită […]
Românii și sursele medievale timpurii Deși există puține documete care îi atestă pe români, acestea confirmă prezență lor în spațiul carpato-danubiano-pontic încă din primul milniu. Secolul 8: atestare în însemnare de la Mânăstirea Castamonitu ( Muntele Athos, Grecia) care atestă așa numiţii vlaho rinchinii.fără a specifica dacă aceștia erau locuitori la nord sau la sud de […]
Romanitatea și procesul ei Romanitatea poporului român și a prezenței lui în spațiul nord-dunărean, după retragerea armatei romane din Dacia, din secolul 3 d.Hr. reprezintă, de secole întregi, un subiect sensibil, amplu disputate. Sursele istorice limitate au dus la o serie de dezbateri politice, care au avut drept scop atribuirea anumitor teritorii, după principiul […]
Instituţiile centrale în spaţiul românesc -Domnia, Biserica, Armata, Sfatul Domnesc- Cauzele apariţiei instituţiilor centrale: Domnia- necesară câştigării independenţei politice, în faţa ungurilor, în secolul 14. Armata– survine din nevoia de apărare a ţării, în fața pericolelor externe, dar și din nevoia de a-şi păstra independenţa politică. Biserica– […]
Țara Românească Basarab I (1310?-1352) A fost primul domnitor atestat, cu titlul de mare voievod și domn, care a reuşit unirea micilor cnezate şi voievodate, în secolul al XIII- lea, sub o singură autoritate. În 1324, în contextul expedițiilor maghiare împotriva tătarilor, a existat o înțelegere între Basarab I și regele Ungariei, Carol […]
AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE ÎN SECOLELE AL IX-LEA – AL XVIII-LEA Autonomiile locale reprezintă primele forme de organizare ale românilor la începutul Evului Mediu. La început s-a format obștea sătească, cea care avea forma unui simplu sat, ulterior s-au format structurile politice prestatale. Exemple de structure politice prestatale: Transilvania si Banat Voievodatele lui Gelu […]