Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (Consolidarea statului modern român)

Alexandru Ioan Cuza a făcut eforturi diplomatice pentru ca marile puteri să recunoască unirea, în ciuda interpretării în folosul românilor a Convenţiei de la Paris. În Conferinţa de la Paris din septembrie 1859 s-a recunoscut  alegerea lui Cuza, după ce în martie, tot la Paris, Imperiul Otoman şi Austria refuzaseră acest lucru. În acelaşi timp a unificat armata, telegraful şi poşta. În decembrie 1861, la Constantinopol, marile puteri au fost de acord cu unirea, dar doar pe timpul vieţii lui Cuza.

După ce a realizat unirea deplină, Cuza a încercat consolidarea statului, avându-l ca prim ministru pe Mihail Kogălniceanu.

În  decembrie 1863 s-a adoptat  legea secularizării averilor mânăstireşti – circa un sfert din terenul arabil al ţării, care aparţinea acestora era trecut în proprietatea statului . Multe mănăstiri erau închinate celor din Sinai, sau  Muntele Athos, iar banii obţinuţi ieşeau din ţară. Turcii, care aveau multe avantaje materiale pe urma acestor mânăstiri, au protestat, sub pretextul că ajută Patriarhia de la Constantinopol, sub autoritatea căreia se afla Biserica Ortodoxă. În plus, slujbele în limba greacă au fost interzise pe teritoriul României.

[block_content]

Emedi este prima platformă digitală destinată elevilor care dau examenul de bacalaureat. 

Dacă ai emoții și simți că nu ești suficient de pregătit/a pentru acest examen atunci te putem ajuta. Principalele beneficii sunt:  

  • Fără ore nesfârșite de tocit
  • Teste cu explicații foarte clare
  •  Notițe la fiecare lecție