Deprecated: is_ajax is deprecated since version 6.1.0! Use wp_doing_ajax instead. in /var/www/html/emedi.ro/public_html/wp-includes/functions.php on line 5211
"Domnitori Romani II" Parcurge Variante Subiecte Bac Istorie 2021

Domnitori români și acțiuni militare 2 – Ștefan cel Mare.

Trimite Postarea prietenilor tăi!

Share on facebook
Share on email

Ştefan cel Mare (domnitor al Moldovei, 1457-1504)

1475 (ianuarie) –  Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt)  Ştefan, după folosirea tacticilor pârjolirii pământului și a hărțuirii, ajutat de câteva mii de secui, unguri și polonezi a reușit să învingă oastea condusă de Suleiman Paşa. Mahomed al II-lea era bolnav și nu a condus personal această expediție. Turcii erau ajutaţi și de detașamente vasale din Țara Românească. Ştefan s-a folosit de relieful accidentat, alegând locul confruntării pe lunca Bârladului, dar profitând și de condițiile climatice favorabile din acea zi – ceațacare i-a determinat pe turci să nu-și poată desfășura armata superioară numeric și să piardă lupta. Ștefan i-a atras pe turci în mlaștină folosindu-se de trâmbițași așezați pe malul opus al râului. După victorie, Ștefan a trimis o scrisoare principilor creștini din Europa în care-i anunța despre succesul militar, cerându-le sprijinul pentru viitor, însă nu a primit decât felicitările papei de la Roma și ale Veneției, care era o republică la acea vreme. Deşi trimite soli la marile curţi europene, nu primeşte un răspuns favorabil. Ca urmare, Ștefan a căutat ajutorul Ungariei.

1475 (iunie) – Tratatul antiotoman de la Iași cu regele Ungariei Matei Corvin. După bătălia de la Vaslui și scrisoarea adresată principilor creștini care nu i-au trimis decât laude, Ștefan a căutat sprijinul militar al Ungariei, deși relațiile cu regele Matei Corvin erau tensionate din anul 1467 când acesta fusese învins de Ștefan la Baia. Tratatul prevedea ajutor militar antiotoman reciproc, sprijinirea lui Ștefan prin îndepărtarea oricărui pretendent de la tronul Moldovei de către Matei Corvin, care se angaja să nu adăpostească la curtea sa niciun dușman al lui Ștefan(cu trimitere directă la Petru Aron).  Primea ca feude, în schimbul accceptării suzeranităţii Ungariei, Ciceul şi Cetatea de Baltă, în Transilvania. Negustorii unguri primeau privilegii. În plus, orice neînţelegere între cele două părți urma a fi rezolvată pe cale paşnică.  Moldova intra astfel sub dubla suzeranitate a Poloniei și Ungariei.

În acest context s-a încheiat în 1499 – Tratatul de la Hârlău cu regele Poloniei Ioan Albert (Jan Albert). Cu doi ani înainte, Ştefan îl învinsese pe rege în Bătălia din Codrii Cosminului (prin această bătălie, Ioan Albert încercase să-l înlocuiască pe Ștefan la tronul Moldovei cu un frate al său: regele, în calitatea de suzeran i-a promis lui Ştefan sprijin militar împotriva turcilor pentru a recuceri Cetatea Albă şi Chilia. Armata sa s-a îndreptat însă spre Suceava, care nu a putut fi cucerită. Pe drumul de întoarcere, deşi promisese că alege aceeaşi cale pentru a nu jefui ţara,  Jan Albert este surprins într-o pădure în care moldovenii au prăvălit copacii peste polonezi)

Astfel, după acestă bătălie, în care Ștefan l-a învins pe regele Poloniei, se încheie un tratat care nu mai prevedea vasalitatea Moldovei faţă de Polonia, cele două părţi erau pe deplin egale. Ștefan și Ioan Albert se ajutau reciproc în cazul unui război promițându-și liniște și pace veșnică între Moldova și Polonia. Tratatul reprezintă un mare succes diplomatic al lui Ștefan cel Mare, orice pretenție de suzeranitate a Poloniei față de Moldova fiind încheiată.

Ştefan a murit în 1504, lăsând Moldova independentă.

Alte postari

Fără categorie

Sfaturi practice pentru bac – Obiectivele

Atunci când urmează să ai cel mai important examen din viața ta, e foarte bine să începi să îți faci un plan. Primul pas din

Diverse

EMEDI – Finantare

Emedi este finantat din fonduri europene! Proiectul „Lin Start-up” POCU/82/3.7/106058 este finanțat în cadrul schemei de ajutor de minimis „România Start Up Plus”, aferentă Programului