Relatia dintre doua personaje – Ion & Ana

Romanul Ion al lui Liviu Rebreanu, apărut în 1920, este unul dintre cele mai reprezentative opere ale genului epic pentru perioada interbelică românească. Încadrabil într-un realism obiectiv, romanul lui Rebreanu vine să prezinte universul rural transilvănean al începutului de secol XX, suprinzând și drama protagonistului: acela dintre eros și iubirea de pământ.

Personaj principal, eponim, se află într-un continuu conflict interior: acela dintre pământ și iubire. Dacă la început va sacrifica iubirea în favoarea feișismului său pentru pământ, în cea de-a doua parte a romanului, se va întoarce la adevărata iubire, însă va plăti pentru imoralitate.

Ana Baciu este personajul feminin reprezentatv al obsesiei lui Ion pentru pământ. O fată “urâțică”, fiica lui Vasile Baciu, Ana are o zestre consistentă, fapt care o și face să intre în atenția lui Ion. Personajul feminin devine instrumentul dintre Ion și obsesia lui. Drama personajului principal se va concretiza prin reușita acestuia (căsătoria cu Ana și obținerea legală a terenurilor).