Apartenenta unei opere la modernism

Subiectul modernismului in literatura romana este un subiect vast si – daca esti elevul obisnuit, o sa ti se para imposibil, plin de cuvinte sofisticate, un amestec de orice cu orice – pe scurt o bataie de cap. Si ai dreptate. Salvarea ta este, insa, ca pentru examenul de bacalureat nu va trebui sa stapanesti decat o parte esentiala si accesibila a subiectului.

Te ,,bati’’ cu doua sau trei opere, de fapt: Testament a lui Arghezi, Flori de mucigai a aceluiasi autor si Ryga Crypto de Ion Barbu. De obicei nu se fac toate trei la clasa.

In cele ce urmeaza – ce trebuie sa stii despre modernism ca si curent literar si cum aplici trasaturile curentului pe aceste opere.

Cel mai probabil va trebui sa demonstrezi apartenenta operei in curentul literar modernist. Cum faci asta?

• invatand trasaturile modernismului
• intelegand ce inseamna fiecare
• avand citate si ilustrari pe text la fiecare punct – exact ce vom face si noi aici si acum.

Cu riscul de a ne repeta – foloseste formularile magice de la inceputul paragrafului de tipul: ,,intrucat si aceasta opera se incadreaza in normele literare moderniste’’ sau ,, pentru ca este o opera modernista.. si aici vom intalni..’’ etc.

Care sunt trasaturile modernismului?

• preocuparea pentru o poezie de cunoastere, poezia devenind o modalitate de contemplare a lumii;
• se face apel la functia simbolica a limbajului;
• se cultiva principiul disonantei;
• apare fragmentarismul;
• se impune estetica uratului(trasatura prezenta in poezia lui T.Arghezi)
• apar metafore surprinzatare,revelatorii (-//-in poezia lui Blaga)
• se observa intelectualizarea emotiei(-//-in poezia lui Barbu)
• o caracteristica dominanta a limbajului ar fi ambiguitatea;
• se observa folosirea sintaxei eliptice si contorsionata;
• depersonalizarea ;
• dezumanizarea ;
• metamorfoza ;
• apare principiul fanteziei dictatoriale ;
• poetii modernisti sunt indiferenti la gustul publicului comun;
• noul limbaj se caracterizeaza prin:preferinta pentru versul alb, tehnica ingambamentului
(sursa aici)

Pare mult – dar odata ce le retii si intelegi poti vedea ca au o esenta comuna. Preocuparea pentru o noua poezie – a cunoasterii – o poezie metafizica ce isi propune sa fie o ,,noua etica’’ sau o ,,noua religie’’ apare pe fondul industrializarii masive si a inceputului tehnologiei, cand omul interbelic isi pierde vechile tipare identitare in confruntarea cu noul.

Se produce ruptura de traditie si de sensul unitar. Logica aristotelica (ori A, ori B – cand A si B sunt contrare) nu mai e singura logica – facand loc celei moderne, (si A si B in acelasi timp – desi, aparent contrare – sunt fatete ale aceluiasi lucru – tertul ascuns).

Acum vei intelege punctul cu fragmentarismul – cum si de ce – ca identitatea omului e acum ca un vitraliu sfaramat in bucati. Vei intelege de ce se opteaza pentru principiul disonantei in poezii – pentru ca armonia ordinei clasice a cuvintelor nu se mai suprapune cu starea ,,fragmentata’’ a spiritului secolului.

Depersonalizarea, dezumanizarea sunt doar efectul de soc in fata cruzimii razboaielor mondiale. Omul modern isi recunoaste acum veleitati (inclinatii) antiumaniste. Acelasi lucru il exprima folosirea sintaxei, a topicii distorsionate (cuvintele vin in alte ordini, nenaturale) si a ambiguitatii poetice generale.

Trei puncte pe care trebuie sa le stapanesti in functie de autorul abordat sunt: estetica uratului, metafora revelatorie si intelectualizarea emotiei. Bineinteles, Arghezi preia principiile esteticii uratului a lui Charles Baudelaire din Florile raului si le da o nuanta romaneasca.

Ideea ca uratul poate fi exploatat spre rezultate estetice, artistice era inedita si oferea o sursa de expresie proaspata. Iata la ce se refera versurile ,,din bube, mucigaiuri si noroi/ iscat-am frumuseti si preturi noi’’. Omul gaseste valoare in ceea ce, printr-o lentila clasica, parea antiestetic si abject.

Metafora revelatorie apartine poeziei blagiene (toata – dar tu ai de a face cu Eu nu strives corola) si are rolul de a multiplica si imbogati sensul spre deosebire de cea plasticizanta care are rolul de a concretiza. De ex: largi fiori de sfant mister sau a lumii taina sunt astfel de metafore revelatorii.

Intelectualizarea emotiei la Ion Barbu supune emotia – odata tratata intr-o formula traditionala si bruta – unui proces-filtru al mintii. Emotia poetica vibreaza acum pe fondul unor problematici si nu mai survine simplu, eminescian si limpede.

Principiul fanteziei dictatoriale presupune curajul scriitorului de a crea, in opera sa, un cosmos nou, odata ce universul premodern se prabuseste. Se prefera versul alb sau liber – dezinhibat de normele prozodiei clasice – acesta oferind creatorului libertate de exprimare.

Abordand aceste puncte si discutandu-le pe opera aleasa vei demonstra apartenenta ei in curentul modernist. Asigura-te, doar, ca reformulezi in concluzie acest rezultat.