Unirea din 1918 reprezintă faptul istoric prin care românii şi-au constituit statul naţional unitar sau au realizat România Mare. Evenimentul, a beneficiat de un context internaţional favorabil:
- Primul Război Mondial care a condus la destrămarea marilor imperii: Austro-Ungaria şi Imperiul Otoman, state înfrânte în război și Imperiul Țarist, victima revoluţiei bolşevice şi a războiului civil care i-a urmat;
- Adoptarea principiului autodeterminării la propunerea președintelului american Wilson, care prevedea ca fiecare naţiune din cadrul imperiilor multinaţionale să aibă dreptul de a-şi decide singură soarta, formându-se astfel statele naţionale de după război.
- Respingerea propunerii de federalizare a împăratului austriac Carol I de Habsburg, din octombrie 1918, numit Către popoarele mele credincioase (prevedea 6 regate autonome), chiar prin proteste la Viena şi Budapesta.
Unirea Basarabiei
Când a intrat în război de partea Antantei, România a conştientizat că astfel renunţa la ideea unirii Basarabiei, aceasta făcând parte din Imperiul Rus, stat aliat în cadrul Antantei. Cu toate acestea, revoluţia bolşevică a creat premisele favorabile unirii acestei provincii. Lenin, pentru a păstra puterea, pe lângă scoaterea Rusiei din război, a decis să acorde dreptul naţiunilor non-ruse, care trăiau în fostul imperiu țarist la autodeterminare, inclusiv basarabenilor.
